Știi ce este Curtea Europeană a Drepturilor Omului? Sau care sunt atribuțiile acestei instanțe?
Citește mai jos și află!
Definire și domeniu de activitate
Curtea Europeană a Drepturilor Omului este o jurisdicție internațională cu sediul la Strasbourg, ce aparține de Consiliul Europei (organizație internațională interguvernamentală) având obiectivul de a asigura protejarea drepturilor omului si a democrației în Europa. Curtea asigură respectarea de către statele membre a drepturilor si libertăților consecrate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, soluționând, odată sesizată de către un particular sau chiar de către un stat, plângeri privind nerespectarea acestor drepturi și libertăți.
În acest sens, Curtea se pronunță în cadrul unor decizii având forță juridică obligatorie pentru statul pârât.
Condiții privind sesizarea Curții
Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de cetățenie, care consideră că a fost prejudiciată de către un act emanând de la o autoritate publică a unui stat parte la Convenție care incalcă dispozițiile regăsite în Convenție sau în protocoalele sale adiționale, poate sesiza Curtea. Plângerea poate fi îndreptată doar împotriva unui stat semnatar al Convenției, plângerile împotriva particularilor și instituțiilor private nefiind de competența Curții.
Totuși, există o serie de condiții prealabile ce țin de jurisdicția națională a căror neîndeplinire atrage respingerea cererii conținând plângerea ca inadmisibilă.
În primul rând, înainte de sesizarea Curții petentul trebuie să fi epuizat toate căile de atac la care are dreptul conform legislației interne pentru a îi fi reparat prejudiciul, în majoritatea cazurilor fiind vorba de judecată in prima instanță, apel și recurs. Odată rămasă definitivă decizia instanței ce duce la epuizarea căilor de atac, cererea trebuie introdusă într-un termen de 6 luni, introducerea tardive ducând la respingerea ei ca inadmisibilă.
În ce privește condițiile de formă, sesizarea se realizează prin completarea formularului de cerere descărcat de pe pagina Internet a Curții și trimis prin poștă în original Curții.
Cererea trebuie să conțină în mod obligatoriu:
- prezentarea succintă a faptelor;
- precizarea drepturilor considerate încălcate;
- precizarea mijloacelor juridice interne utilizate in vederea remedierii situației atașând aici copii ale deciziilor emise de autoritățile publice în cauză;
- semnătura solicitantului sau al reprezentantului său legal.
Procedura sesizării și a soluționării
Procedura se deruleaza exclusiv în scris, are caracter gratuit, solicitantul suportand doar propriile cheltuieli și nu presupune reprezentarea prin avocat în primă fază, până la admiterea cererii și comunicarea ei Guvernului.
Procedura debutează prin analiza admisibilității plângerii conform condițiilor amintite consecrate în Convenție, urmând ca cererea să fie respinsă dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite cumulativ. Curtea poate admite cererea parțial dacă aceasta conține mai multe plângeri din care cel puțin una îndeplinește condițiile de admisibilitate.
Decizia de a declara o cerere inadmisibilă este una definitivă și irevocabilă ce nu mai poate fi ulterior atacată/contestată.
În cazul cererilor admise, Curtea va examina fondul pentru a stabili daca se poate vorbi despre încălcarea unui drept prevăzut de Convenție și a se pronunța asupra existenței și întinderii prejudiciului, dacă în prealabil nu a fost posibilă ajungerea la o înțelegere amiabilă între părți. Dacă se constată existența unui prejudiciu, victima poate obține reparații sub formă de bani intitulate “satisfacție echitabilă” precum și rambursarea celtuielilor de judecată din partea statului pârât, însă în caz contrar victima nu este ținută la alte cheltuieli.
Aspecte de luat în considerare în luarea deciziei de a sesiza Curtea
Curtea nu reprezintă un alt grad jurisdictional unde se pot ataca deciziile juridicției naționale, astfel încât nu poate anula, revizui sau modifica sentințele instanțelor naționale, aspect valabil și în privința actelor emise de autoriatea națională care au dus la încălcarea drepturilor prevăzute de Convenție.
Responsabilitatea punerii în executare a deciziilor Curții aparține Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, nu Curții înseși.
Perioada de așteptare până la examinarea inițială a cererii este, în medie, de un an datorită numărului ridicat de cereri înregistrate.
În ceea ce privește șansele de reușită a cererilor, din totalul cererilor înregistrate în 2016, 82% au fost declarate inadmisibile, 51% din acestea fiind respinse pe motive de fond.
Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.
Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.
Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!
- Cum să îți schimbi legal angajatorul din România ca cetățean străin?
- Pot lucra în timpul studiilor în România?
- Moștenirea legală în România
- Cum poți obține viza de nomad digital pentru România?