Știai că unele țări au legi foarte ciudate? Și că inclusiv România a avut niște legi foarte bizare, de-a lungul timpului?
Citește mai jos și află mai multe!
1. Pedepsirea violului în Codul Constantin Mavrocordat
Cei ce săvârșeau infracțiunea de viol erau pedepsiți nu cu închisoarea ca în prezent, ci cu tăierea organului sexual.
2. Legea contra beției (legea din 7 martie 1908)
În acord cu denumirea ce i-a fost atribuită, această lege reglementa modul în care erau produse și comercializate băuturile alcoolice. Astfel, numărul cârciumarilor era expres prevăzut de lege: o cârciumă la 150 de capi de familie și în localitățile izolate era permisă o cârciumă la 50 de capi de familie. Înființarea sau desființarea cârciumelor era stabilită de către consiliul comunal.
Cârciumar nu putea fi oricine, ci doar o persoană ce cunoștea carte, avea cel puțin 25 de ani, avea o bună reputație și era căsătorit. Acesta nu putea comercializa sau ține țuică artificială sau vin artificial făcute din altceva decât prune, respectiv struguri. De asemenea, el nu putea să lase cârciuma lipsită de vin, deoarece era obigatoriu să existe vin în stoc la orice cârciumă.
Cârciumarii nu puteau vinde băuturi alcoolice minorilor sub 16 ani, bețivilor și nici celor ce erau înscriși pe lista bețivilor. (Da! Exista o asemenea listă, unde erau trecuți bețivii recidiviști.)
3. Interzicerea personajului de desene animate Mickey Mouse
Numeroase articole vorbesc despre faptul că în 1935, guvernul României a decis să îl interzică pe șoricelul Mickey Mouse, cu motivația că acesta îi speria pe cei mici.
4. Interzicerea avortului (decretul nr. 770 din 1966)
Rațiunea care a stat la adoptarea acestui decret a fost creșterea natalității și a sporului natural al populației României. Astfel, începând cu octombrie 1966 si până la data de 25 decembrie 1989 (când decretul a fost abrogat odată cu căderea regimului comunist) avorturile au fost interzise în România.
Doar în situații excepționale avortul era permis (de ex.: sarcina era urmarea unui viol sau a unui incest; femeia era în vârstă de peste 45 de ani sau avea în îngrijire 4 copii; unul din părinți suferea de o boală gravă, care se transmite ereditar; sarcina punea în pericol grav starea de sănătate a mamei).
Așa a apărut generația ”decrețeilor”, care pe lângă creșterea populației tinere a condus și la efecte negative, precum decesul a cel puțin 10.000 femei drept cauză a avorturilor ilegale.
5. Violul conjugal
Codul Penal de la 1968 prevedea faptul că nu era pedepsit autorul sau participantul la infracțiunea de viol dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești intervenea căsătoria între aceștia și victimă.
Cu alte cuvinte, violul între soți nu era pedepsit, deoarece se considera că este de „datoria“ femeii să întrețină relații sexuale cu soțul ei ori de câte ori acesta dorea în temeiul obligației conjugale dintre soți.
Violul între soți a fost incriminat abia în 2000 în formă agravată drept viol asupra unui membru de familie, iar în prezent violul conjugal e reglementat în forma violului simplu.
6. Pedeapsa cu moartea
Încă din timpurile domnitorului Vlad Țepeș și până la Revoluția din 1989, în România s-a aplicat pedeapsa capitală. De-a lungul istoriei au existat, însă, și perioade în care pedeapsa cu moartea a fost eliminată (ex.: Constituția de la 1866, Constituția din 1923).
Cea mai recentă perioadă în care a fost aplicată pedeapsa capitală este cea comunistă – ” pentru infracţiunile cele mai grave se aplică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, pedeapsa cu moartea” (art.54 C.Pen.1968). Astfel, au fost condamnați la moarte atât criminali de război, dar și persoane care au săvârșit infracțiuni economice și politice. Pedeapsa capitală a fost preponderent dominată de factorul politic de-a lungul perioadei comuniste.
Aceasta a fost abolită în ianuarie 1990 și a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii pe viață. Ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost chiar soții Ceaușescu, conducători ai regimului comunist (25 decembrie 1989).
7. Direcția Națională Anticorupție (DNA)
În România există o direcție specializată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ce are ca scop combaterea corupției la nivel înalt și mediu.
8. Modificările mult prea frecvente ale Codurilor fiscale și de procedură fiscală
Cu toate că în ultima vreme cele mai dezbătute modificări legislative au fost cele cu privire la Codurile penale și de procedură penală, nu ar trbui să treacă neobservate nici modificările Codurilor fiscale, care șochează tocmai prin frecvența lor.
În prezent, România încalcă în mod frecvent principiul predictibilității legii fiscale, întrucât reglementările în domeniul fiscal se schimbă foarte des în sistemul românesc. Potrivit site-ului www.startupcafe.ro în anul 2018 au fost făcute 236 modificări ale Codului Fiscal. De asemenea, au existat cazuri în care Codul fiscal a fost modificat chiar înainte de intrarea sa în vigoare.
Principiul predictibilității (art. 3 lit. e) Cod Fiscal) presupune tocmai ca sistemul fiscal să nu sufere modificări atât de frecvente pentru o perioadă de cel puțin un an, astfel încât orice contribuabil să poată să prezică și să își facă planuri în funcție de impozitele/taxele pe care le va datora. Rămâne disutabilă însă aplicarea unei sancțiuni autorităților române pentru inflația modificărilor din domeniul fiscal
Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.
Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.
Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!
- Cum să îți schimbi legal angajatorul din România ca cetățean străin?
- Pot lucra în timpul studiilor în România?
- Moștenirea legală în România
- Cum poți obține viza de nomad digital pentru România?
