Ce este mecanismul Statului de Drept?

Conform site-ului Comisiei Europene: “Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru protecția tuturor celorlalte valori fundamentale ale Uniunii, inclusiv pentru drepturile fundamentale și democrație. Respectarea Statului de Drept este esențială pentru funcționarea însăși a UE: pentru aplicarea efectivă a legislației UE, pentru buna funcționare a pieței interne, pentru menținerea unui mediu favorabil investițiilor și pentru încrederea reciprocă. Elementul central al statului de drept este protecția judiciară efectivă, care necesită independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție.”

Putem spune cu certitudine că respectarea Statului de Drept este una dintre valorile fundamentale ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene, ceea ce ridică întrebarea: ce ar trebui să se întâmple dacă o țară membră ar înceta să îl mai respecte?

Aceasta a fost întrebarea pe care și-a pus-o Comisia Europeană, atunci când a fost vorba de adoptarea noului buget pentru următorii 6 ani. Au existat numeroase plângeri că, în ciuda idealurilor sale nobile, Uniunea Europeană are anumite state membre care pur și simplu refuză să respecte aceste principii, două dintre cele mai evidente exemple fiind Ungaria și Polonia. În Ungaria, regimul autoritar al lui Viktor Orban reprezintă o insultă la adresa a tot ceea ce reprezintă UE, în timp ce în Polonia, tot mai multe drepturi ale omului sunt luate zilnic.

Soluția cu care a venit UE a fost să îi lovească acolo unde îi doare cel mai tare, în economia lor, și astfel s-a născut mecanismul Statului de Drept. Acest mecanism permite UE să rețină fonduri de la anumite țări în cazul în care acestea nu respectă standardele de bază ale statului de drept, cum ar fi independența judiciară și respectarea drepturilor omului.

Care au fost rezultatele mecanismului?

Ungaria și Polonia ar fi ambele afectate de această măsură, deoarece au fost considerate că încalcă principiile UE, au blocat adoptarea bugetului, în încercarea de a elimina mecanismul Statului de Drept. Această strategie a stârnit numeroase dezbateri nu doar între țările membre, ci și între cetățenii Uniunii Europene, cu întrebări precum: “Ar trebui să mai avem drept de veto în Comisia Europeană?“; “Are UE legitimitatea de a impune anumite atitudini și legi în statele membre?“.

După câteva luni istovitoare, timp în care procedura de distribuire a bugetului s-a blocat în mod evident, Ungaria și Polonia au acceptat în cele din urmă să voteze în favoarea bugetului, cu condiția ca mecanismul Statului de Drept să fie revizuit de Curtea Europeană de Justiție, proces care ar putea dura până la doi ani.

Ungaria și Polonia au reușit să evite amenințarea de a pierde fondurile UE din cauza încălcării principiilor statului de drept – dar numai temporar.

Doar timpul va spune dacă aceasta este calea corectă pentru UE, dacă a fost un lucru corect să intervină într-un mod atât de direct și fără precedent. Deocamdată, putem spune cu siguranță că acest lucru marchează începutul unui viitor mai tumultuos și mai orientat spre acțiune atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru statele sale membre.

Breșug Alexandru-Andrei

                                                                                             Legal Intern R&R Partners Bucharest


Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!