Odată cu alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, sintagma “sunt cetățean european și am drepturi” devine cu atât mai relevantă.
De ce trebuie să știm ce face Parlamentul European?
Pentru că este singura instituție a Uniunii ai cărei membri sunt aleși prin vot direct, liber, universal și secret de către cetățeni. Parlamentul ca organ politic, colegislativ și cobugetar reprezintă interesele rezidenților statelor membre UE, fiind asistat de un Comitet Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor.
De asemenea, Parlamentul este cel care alege Ombudsmanul European, un mediator care investighează posibila administrare defectuoasă a sarcinilor de către instituțiile Uniunii și primește petiții din partea cetățenilor. Este important de reținut că sporirea atribuțiilor și a gradului lor de importanță a avut loc în 2009, cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European ajungând pe picior de egalitate cu Consiliul de Miniștri.
Parlamentul European are 3 sedii – Bruxelles, unde au loc sesiunile comisiilor parlamentare, Strasbourg, unde au loc sesiunile plenare și Luxemburg, unde este secretariatul general.
Cum funcționează Parlamentul European?
Parlamentul este compus pe baza principiului proporționalității, în funcție de mărimea populației.
În acest sens, României îi sunt alocate 33 de locuri. Parlamentarii sunt organizați în 8 grupuri politice, la care se adaugă europarlamentarii independenți, neafiliați niciunui grup. Mandatul lor este de 5 ani, iar cel al Președintelui, de 2 ani și jumătate. Pentru potențialii candidați există o serie de incompatibilități, precum statutul de: membru în parlamentele sau guvernele naționale, funcționar al instituțiilor Uniunii, magistrat la CJUE, mediator european etc. În structura organizațională includem 3 tipuri de comisii – permanente (20 la număr, specializate pe anumite domenii), temporare și de anchetă. România are, la fel cum au și celelalte state membre, un birou de legătură al Parlamentului European, unde se organizează evenimente cu scop informativ sau educațional.
Care este modalitatea de lucru?
Deși cele mai multe propuneri legislative vin din partea Comisiei Europene, organ executiv, ele trebuie dezbătute și aprobate (sau respinse) de către Parlament. Aceasta se numește procedura legislativă ordinară, iar în cadrul ei este implicat în aceeași măsură și Consiliul de Miniștri. Un text de lege va trece prin 3 lecturi în Parlament, în funcție de modificările care sunt aduse de Consiliu.
Astfel, după prima lectură în Parlament, Consiliul poate să adopte sau să modifice textul de lege. Dacă îl modifică, propunerea va fi retrimisă Parlamentului pentru a doua lectură. Dacă la a doua lectură, Parlamentul aduce amendamente, se va proceda la a doua lectură în Consiliu. Atunci cănd Consiliul nu adoptă toate amendamentele, se va deschide procedura Comitetului de Conciliere. Acest Comitet este alcătuit dintr-un număr egal de reprezentanți ai celor doua instituții sus-menționate, iar scopul său este ajungerea la o formă de text comun. Odată dat acordul, vom avea a treia lectură în Parlament, unde textul comun este supus votului plenului, fără a mai putea fi modificat. Dacă va primi votul, se va aștepta părerea Consiliului. Apoi actul va fi semnat de președinții ambelor instituții și publicat în Jurnalul Oficial în cele 24 de limbi ale Uniunii, pentru a intra în vigoare.
Parlamentul are ultimul cuvânt și în ceea ce privește procedura bugetară, va da acordul final pentru adoptarea actelor ce afectează finanțele statelor membre, chiar dacă rolul de administrator al bugetului îi revine Comisiei. El lucrează alături de Curtea de Conturi pentru a-i acorda Comisiei descărcare de gestiune asupra execuției bugetare.
Ce reprezintă avizele consultative?
Parlamentul emite și avize consultative pentru domenii precum concurența sau piața internă. Acest tip de aviz trebuie solicitat, dar nu se impune respectarea lui.
Un alt tip de aviz eliberat de Parlament este cel conform. Pentru el este obligatorie atât solicitarea, cât și respectarea întocmai. Domeniile în care legislația prevede existența avizului conform sunt de maximă importanță pentru buna funcționare a Uniunii – acordurile de asociere și de aderare la UE, încălcarea gravă a drepturilor fundamentale ale omului, combaterea discriminării și retragerea din UE.
Printre alte atribuții, Parlamentul European participă la numirea sau demiterea unor membri ai instituțiilor UE (ex. Comisia Europeană, Ombudsmanul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi). Cel mai important efect al acestei prerogative constă în posibilitatea demiterii membrilor Comisiei prin moțiune de cenzură. Așadar, controlul exercitat asupra executivului se poate solda cu o demisie în bloc.
Alina Marin
Legal Intern @ R&R Partners
Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.
Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.
Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!
- Cum înregistrăm o marcă?
- Cinci avantaje ale pașaportului românesc
- Cum pot obține cetățenia română prin naturalizare?
- Cinci lucruri de încercat vara aceasta în România
