Considerații preliminare

Permisul de ședere este documentul care atestă dreptul de ședere valabil în România al cetățenilor unui stat non-UE/SE, cu o valabilitate de 5 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetățean român și de 1 sau 2 ani în cazul șederii în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.

Reglementare

La nivel național, aceste aspecte își regăsesc temeiul legal în OUG 194/2002. Conform art. 13 din OUG 194/2002, străinii au obligația legală de a declara la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de ședere, orice informații referitoare la modificările intervenite în situația personală, precum: schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României. De asemenea, ei au obligația de a comunica orice modificare intervenită în legătură cu angajarea să în muncă, precum și prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.

Așadar, schimbarea permisului de ședere intervine în următoarele ipoteze:

  1. Schimbarea numelui
  2. Schimbarea adresei
  3. Pierderea sau distrugerea permisului de ședere
  4. Prelungirea permisului de ședere

Documente necesare

În vederea eliberării unui nou permis de ședere, solicitantul trebuie să depună același set de documente ca și la prelungirea dreptului de ședere, printre acestea numărându-se:

  • pașaportul, în original și copie
  • dovada deținerii legale a domiciliului, în original și copie
  • declarația referitoare la scopul șederii
  • chitanțe care să ateste plata taxelor și a impozitelor
  • analize medicale care să ateste că solicitantul nu suferă de nicio afecțiune care ar putea pune în pericol sănătatea publică

Autoritatea nu va emite acest nou permis de ședere în mod instantaneu, ci numai după verificarea și procesarea tuturor documentelor. 

1. Schimbarea numelui

Aceasta intervine, de obicei, că urmare a căsătoriei, fiind necesară menționarea numelui de familie ales, pe care soții îl vor purta în timpul căsătoriei[1]. Câteva posibile ipoteze sunt următoarele: fie unul dintre soți preia numele celuilalt, fie aceștia aleg să poarte numele amândurora.

Astfel, în cazul încheierii căsătoriei, primul pas este înregistrarea acesteia, iar cel de-al doilea este schimbarea pașaportului, urmând o perioadă de 30 de zile, în care se poate solicita schimbarea permisului de ședere. Dacă în decursul acestei perioade, nu se procedează la formularea unei asemenea solicitări, persoana în cauză poate fi amendată la data prelungirii dreptului de ședere.

Așadar, chiar dacă această schimbare a numelui apare pe certificatul de căsătorie, în cazul de față, următorul pas este schimbarea pașaportului. Necesitatea acestei modificări decurge din faptul că permisul de ședere este eliberat în conformitate cu datele de pe pașaportul solicitantului, nu în acord cu certificatul de căsătorie. Practic, în locul mențiunii care atestă calitatea de student/muncitor în România, solicitantul permisului de ședere va dobândi calitatea de membru de familie al unui cetățean român, în cazul încheierii unei căsătorii cu o persoană cu această cetățenie.

2. Schimbarea adresei de pe permisul de ședere

În această ipoteză, se acordă același termen de 30 de zile de la schimbarea intervenită pentru a se merge la autoritatea publică competentă și a se înregistra modificarea intervenită. Este important de menționat că trebuie aduse dovezi care să demonstreze că schimbare adresei este reală, nu fictivă. Reglementarea este diferită pentru cetățenii EU și non-UE, cei din urmă trebuind să furnizeze întreaga documentație pentru nouă rezidență, așa cum a fost trimisă la înregistrarea originală a reședinței.

Termenul de 30 de zile se calculează de la data schimbării adresei, ceea ce înseamnă că pot exista intervale în care solicitantul să dețină 2 locuințe. În acest caz, relevantă este data încetării contractului inițial.

3. Pierderea sau distrugerea permisului de ședere

În caz în caz este acordat termenul de doar 48 de ore pentru a se apela la autoritatea publică competentă, în vederea sesizării acestui fapt.

Dezavantajul decurge, în mod indubitabil, din această perioadă extrem de scurtă în care trebuie că aceste documente să fie atât strânse, cât și trimise autorității competențe. De asemenea, în acest caz, este solicitată crearea din nou a dosarului necesar acordării permisului de ședere, ceea ce înseamnă, în mod implicit, și plata taxelor ce au fost anterior plătite.

4. Prelungirea permisului de ședere

Această solicitare trebuie să fie adresată autorității competente în termen de minimum 30 de zile înainte de expirarea permisului de ședere, ceea ce înseamnă că procedura trebuie să fie începută în prealabil, pentru a fi strânse toate documentele necesare.

Importanța acestui termen rezultă din posibilitatea apariției unui decalaj în permisul de ședere, caz în care va fi necesară reluarea procesului inițial de acordare a permisului de ședere în România.

Ana-Maria Ion

Legal Intern R&R Partners Bucharest

Surse bibliografice:

[1] Noul Cod civil, art. 281 alin. (1)


Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.


Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!