Acest articol abordează diferențele dintre un permis de ședere permanentă și un permis de ședere temporară în România și de ce ar trebui să faci permisul de ședere una dintre prioritățile tale majore în timpul șederii în România.
Obținerea unui permis de ședere temporară este primul pas după obținerea unei vize de tip D. Viza îți permite să intri în România pentru un scop pe termen lung, iar ulterior este transformată într-un permis de ședere temporară. Permisul în acest caz este strâns legat de scopul tău în România, deci, de exemplu, dacă permisul tău se bazează pe studii, acesta va fi legat de studiile în sine. Dacă este pentru reîntregirea familiei cu soțul/soția de origine română, aceasta va fi legat de căsătorie. Dacă este în scop de muncă, acesta va fi legat de contractul de muncă și de angajatorul tău. Prin urmare, dacă, în orice situație, pierzi acel scop – îți întrerupi studiile, se întâmplă ceva cu soțul tău sau ești concediat – permisul tău de ședere temporară va înceta să mai existe, deoarece scopul tău în România va înceta să mai existe. Într-un astfel de caz, va trebui să te întorci în țara de origine și nu vei mai putea rămâne în România.
Permisul de ședere permanentă, în schimb, se eliberează cetățenilor străini care locuiesc în România de mai bine de cinci ani în mod legal și sunt, de asemenea, integrați în societatea românească, respectiv cunosc limba română.
1. Perioada de valabilitate
Prima diferență între aceste două permise de ședere este perioada de valabilitate. Permisul de ședere temporară poate fi valabil de la șase luni, în cazul nomazilor digitali. Permisul poate fi valabil până la un an, care este termenul general. Printre excepțiile de la termenul general se numără cei care dețin ‘blue cards’ din UE, respectiv lucrători cu înaltă calificare, și obținând astfel un termen de doi ani. O altă excepție este pentru reîntregirea familiei, care poate obține un termen de până la cinci ani. Permisul de ședere permanentă, comparativ, are două termene de valabilitate – cinci ani pentru orice scop și zece ani pentru membrii de familie ai cetățenilor români.
2. Scopul șederii
A doua diferență, care decurge chiar din descrierea inițială a acestor două opțiuni, este că permisul pentru ședere permanentă nu este legat de niciun scop în România. Prin urmare, dacă ai venit în România cu un scop de muncă, atunci când obții acest permis, scopul tău nu mai este legat de munca ta și ești cu un pas mai aproape de a deveni cetățean român cu drepturi depline. Cu permisul acesta, ai putea rămâne în România, indiferent dacă ai sau nu un scop pentru șederea ta.
3. Oportunități
A treia diferență este că poți obține cetățenia română și s-ar putea spune chiar că permisul de ședere permanentă este la un pas de cetățenia română. Cu șederea temporară nu ai avea această oportunitate. Așadar, pentru a obține cetățenia română trebuie să ai permis de ședere permanentă la efectuarea jurământului și obținerea certificatului de cetățenie română.
4. Statut legal
A patra diferență este în ceea ce privește drepturile pe care le-ai deține în România. Odată ce vei obține statutul de ședere permanentă, vei fi tratat mai mult sau mai puțin ca cetățean român și vei avea, încă o dată, mai mult sau mai puțin, drepturile și obligațiile care le revin unuia. Singurele drepturi pe care încă nu le-ai avea ar fi dreptul de vot și obligația de a te alătura forțelor armate române în caz de război sau mobilizare. Unul dintre cele mai mari avantaje ale permisului de ședere permanentă în România este că îți poți schimba angajatorul oricând dorești, poți să iei concediu de muncă chiar și până la un an, să călătorești și să vezi România. În sfârșit, poți oricând să începi o afacere și să încerci să ai un startup în România.
5. Pierderea rezidenței
A cincea diferență este modul în care ai pierde permisul de ședere permanentă în comparație cu cel temporar. Este foarte greu să pierzi permisul de ședere permanentă, deoarece trebuie să fi în afara zonei UE mai mult de un an consecutiv. De asemenea, există unele infracțiuni pentru care trebuie să primești un verdict definitiv de la instanță cu privire la pierderea statutului de ședere permanentă în România. Astfel, dreptul depinde de comportamentul tău, nu de un angajator, studii sau căsătorie.
Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.
Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.
Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!
- Cum să îți schimbi legal angajatorul din România ca cetățean străin?
- Pot lucra în timpul studiilor în România?
- Moștenirea legală în România
- Cum poți obține viza de nomad digital pentru România?
