Obținerea cetățeniei române prin naturalizare

Ești cetățean străin și dorești cetățenie română? Crezi că te califici pentru procedura de naturalizare?

Află mai multe de la avocații noștri, mai jos!

Ce este cetățenia?

Ori de câte ori ne gândim la cetățenie, ar trebui să avem în vedere faptul că aceasta reprezintă legătura politică și juridică permanentă dintre o persoană și un anumit stat.

Această legătură se exprimă prin toate drepturile și obligațiile reciproce dintre o persoană și statul din care face parte. În plus, reprezintă o afiliere juridică specială, reflectată extern, precum și menținută și prelungită oriunde se află persoana.

Dar naturalizarea ce reprezintă?

Dobândirea cetățeniei în acest context, prin naturalizare necesită o inexistență anterioară a cetățeniei române și solicitarea persoanei interesate de a o obține.

Există trei tipuri diferite de proceduri de naturalizare în România, precum naturalizarea normală, de-naturalizarea la cerere și de-naturalizarea fără vină.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească solicitantul

În primul rând, potrivit Legii cetățeniei române, adoptată la 21 noiembrie 1991, procedura de naturalizare normală impune ca cetățeanul non-român în cauză să se încadreze în oricare dintre criteriile stabilite în legea menționată anterior.

Prin urmare, pentru a deveni în mod legal cetățean român, persoana trebuie să se fi născut și să domicilieze, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani. În plus, aceasta cetățenie se poate obține și dacă persoana este căsătorită și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei.

Perioadele de timp menționate pot fi reduse la jumătate dacă solicitantul:

este o personalitate recunoscută pe plan internațional;
o persoană cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro sau a oferit o contribuție specială la promovarea culturii și civilizației românești.

Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat cetățenia română se afla în afara teritoriului statului român, pe o perioada mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu va fi adaugat la stabilirea perioadei de timp menționate anterior.

Un alt criteriu care poate fi îndeplinit este ca solicitantul:

să fi împlinit vârsta de 18 ani;
să aibe asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
să fie cunoscut cu o bună comportare și
să nu fi fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

Cum poate fi pierdută cetățenia?

Conform practicii internaționale a celor mai multe state, cetățenia unui stat poate fi pierdută prin renuntare sau prin retragerea acesteia. Pe de o parte, renunțarea reprezintă o „formă amiabilă” de încheiere a legăturii juridice stabilite pe bază de cetățenie între o persoană și un stat și, pe de altă parte, retragerea cetățeniei apare frecvent sub formă de sancțiune și se aplică, de obicei, persoanelor care au comis acte grave împotriva statului de origine sau care au obținut în mod fraudulos alte cetățenii.

Conform legislației române, circumstanțele în care se poate pierde cetățenia română sunt prin retragerea acesteia, prin aprobarea renunțării la cetățenie și în alte cazuri clar prevăzute de lege.

În al doilea rând, procesul de de-naturalizare voluntară implică faptul că fie dvs., fie unul dintre strămoșii dvs., până la gradul al doilea, ați pierdut cetățenia română din cauza voinței dvs./lor.

Acest lucru se întâmplă adesea pentru persoanele care au părăsit România în timpul regimului comunismului, cu unicul scop de a găsi o viață mai bună în altă parte sau de a scăpa de conducerea strictă sub care se aflau. Prin urmare, cetățenia se poate pierde cu ușurință în urma mutării în altă țară, dacă acest stat naturalizează cetățenia anterioară sau dacă interzice dubla cetățenie. În orice caz, cetățeanul originar român nu mai este legat de statul său sau de naționalitatea sa inițială.

În cazul în care fostul cetățean român dorește să-și reobândeacă cetățenia, legea româna prevede necesitatea îndeplinirii, respectiv prezentării criteriilor și documentelor menționate anterior.

Mai pot avea și altă cetățenie?

Trebuie precizat că o cetățenie română poate coexista cu o altă cetățenie externă. Astfel, România recunoaște conceptul de dublă cetățenie, precum și posibilitatea ca persoana în cauză să își mențină domiciliul în România sau în străinătate. Dobândirea cetățeniei române pentru unul dintre soți nu are nicio consecință pentru celălalt. Astfel, presupunând că soțul/soția care nu este român dorește să devină cetățean român, acesta trebuie să îndeplinească și criteriile menționate.

În al treilea rând, de-naturalizarea fără vină implică faptul că cetățenii anterior români și-au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau prin faptul că aceasta le-a fost revocată fără consimțământ. În cazul în care aceștia sau descendenții lor până la al treilea grad doresc revendicarea cetățeniei pierdute, cerințele sunt cele menționate anterior. De asemenea, își pot menține cetățenia străină, precum și domiciliul în România sau pe cel din străinătate.

Etapele procesului de naturalizare?

Procesul de naturalizare presupune anumite etape ce trebuie respectate. Evident, este necesară depunerea unei cereri, fie că aceasta este înmânată personal sau trimisă la sediul Autorității naționale pentru cetățenie din București, la birourile teritoriale din Iași, Galați, Suceava și Timișoara sau la ambasada României din țara în care există rezidență legală.

În plus, trebuie susținut și un interviu, astfel încât cunoașterea limbii române (scrisă și vorbită), a culturii, civilizației, Constituției (inclusiv cunoașterea imnului național) să poată fi justificate.

Desigur, în timpul interviului, Comisia va elabora un raport în care se va preciza dacă solicitantul a îndeplinit toate condițiile legale necesare pentru cetățenia română. Imediat după trecerea interviului, solicitantul va primi un ordin prin scrisoare certificată de către Autoritatea națională pentru cetățenie.

În termen de 3 luni de la acordarea cetățeniei, solicitantul trebuie să depună jurământ de supunere față de România la sediul Autorității naționale pentru cetățenie. În cadrul acestei ceremonii, solicitantul va primi certificatul de cetățenie, dar va trebui și să poarte o simplă conversație în limba română.

Pe lângă îndeplinirea condițiilor de mai sus, trebuie prezentate următoarele documente:

Pașaport în original împreună cu o copie notarială.
O declarație care atestă reședința legală în România pentru cel puțin 8 ani sau, dacă persoana în cauză este căsătorită cu un cetățean român, pentru cel puțin 5 ani de căsătorie. Aceasta poate fi o copie a permisului de ședere permanent pentru străini, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări.
O declarație pe propria răspundere, certificată de un notar, care arată că în prezent nu susțineți acțiuni întreprinse împotriva ordinii juridice sau împotriva securității naționale și nu ați desfășurat niciodată astfel de activități.
Copii originale și certificate ale documentelor care atestă starea civilă, adică certificatul de naștere, căsătoria, schimbarea numelui/prenumele sau divorțul etc. traduse în limba română. Documentele trebuie să includă numele, orașul nașterii, numele/prenumele părinților și să fie autentificate de un notar.
Copie originală și certificată a cazierului judiciar din România (valabilă 3 luni de la data eliberării).
O referință de caractere din țara în care solicitantul își are reședința la momentul depunerii cererii. Acest lucru va fi valabil în România timp de un an de la data emiterii. Copie originală și certificată tradusă în limba română.
O copie certificată a dovezii de reședință în una din următoarele forme: Un contract de leasing înregistrat de administrația financiară sau documente referitoare la achiziționarea unei proprietăți.
Dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă în România în condițiile stabilite de legea privind străinii (dacă este cazul); această dovadă trebuie să includă veniturile realizate în România în ultimii 3 ani.

Documentele necesare în cazul în care solicitantul are soț/soție și/sau copii sunt o copie certificată a dovezii de cetățenie română (carte de identitate) a soțului/soției, dacă este cazul; copii certificate ale certificatelor de naștere ale copiilor traduse în limba română; copie certificată a acordului de acordare a cetățeniei copilului solicitantului; consimțământul minorului cu vârsta peste 14 ani și declarația certificată a minorului în prezența părintelui.

În concluzie, prin obținerea cetățeniei române, solicitantul se bucură de toate drepturile și îndatoririle asociate Constituției și legilor române.

Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.

Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.

Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!

Post Views: 767

Tags: cetatenie in romania, cetatenie romana, cetatenie romana prin naturalizare, cum obtin cetatenie romana, obtinere cetatenie romana