Știai că Legea cetățeniei române nr. 21/1991 a fost modificată prin Legea nr. 14/2025, care a intrat în vigoare pe 14 martie?

Deși ANC nu va implementa pe loc toate aceste schimbări, așteptând noile ordine de ministru, este important să aflăm cum s-a schimbat situația pentru cei ce vor să obțină pașaport românesc prin naturalizare sau prin redobândire/strămoși români. Află mai multe de la avocații noștri, mai jos!

Cetățenie prin naturalizare, Art. 8

Prima modificare importantă privește art. 8 lit. a). Dacă în vechea variantă a legii se preciza că solicitantul trebuie să se fi născut și să fi locuit pe teritoriul statului român sau să fi domicilat cel putin 8 ani în cazul în care nu s-a născut aici, acum se introduc alte două modalități prin care această condiție să fie îndeplinită. Astfel, se menționează că persoanele în cauză pot fi titulari ai unui drept de ședere pe termen lung ori ai unui drept de rezidență permanentă în România.

Această modificare este, de fapt, o clarificare a legislației privind obținerea cetățeniei române și coroborarea acesteia cu legislația privind regimul străinilor în România (OUG 194/2002). În trecut, obținerea dreptului de ședere permanentă a cetățeanului străin în România era discutabilă, existând hotărâri judecătorești contradictorii privind deținerea acestei calități sau nu, înainte de aplicarea pentru obținerea cetățeniei române.

Cu alte cuvinte, considerăm că acum este obligatoriu să ai întai permisul de ședere permanent în România și abia apoi să aplici pentru cetățenie. Așadar, nu este suficient să ai permise de ședere temporare. În practică, reședința permanentă se cerea însă oricum și până azi.

Regula conform căreia cetățenii străini căsătoriți cu cetățenii români pot aplica după o ședere legală de 5 ani, rămâne în vigoare.

În plus, termenul de 8 ani se poate reduce cu până la 3 ani, dacă se respectă condițiile impuse de lege (participarea activă la viața economică a societății/realizări educaționale relevante sau contribuții deosebite în domeniul cultural, în domeniul promovării drepturilor omului, în cel al angajamentului social/voluntariat) și (1) fie ca petentul să aibă cetățenia unui stat din Uniunea Europeană sau (2) să se fi născut în România.

Această reducere cu până la 3 ani, pe de o parte, elimină multe dintre opțiunile anterioare care existau în legea cetățeniei (investițiile de peste 1.000.000 euro în România) și totodată reduce și condiționează termenul în care se poate aplica pentru cetățenia română de cetățenii europeni. În varianta anterioară a legii, se menționa că termenul de 8 ani poate fi redus la jumătate.

Reducere termen naturalizare, Art. 8¹

Tot o modificare importantă a apărut și pentru obținerea cetățeniei “de merit”, prin care se introduce un termen de 3 ani. Cei 3 ani pot fi scăzuți din termenul de 8 ani pentru naturalizare, menționat mai sus, în anumite condiții.

Mai exact, poți deveni cetățean român prin naturalizare după 5 ani, dar trebuie ca cetățeanul străin să fi avut o contribuție pe plan cultural, civic și spiritual cu privire la societatea românească. Astfel, interpretăm că acea contribuție adusă de solicitant trebuie să fie prezentă pe parcursul a trei ani anteriori datei depunerii cererii de acordare a cetățeniei.

Cetățenie prin redobândire/strămoși români: Art. 10 și 11

Pentru cetățenii români care doresc să redobândească cetățenia, a fost introdusă o nouă condiție și anume aceea de a face dovada cunoașterii limbii române.

Pentru aceasta nu este suficientă atașarea oricărui tip de certificat de competență lingvistică, ci trebuie să fie unul care să ateste un nivel minim de cunoștințe scrise și vorbite, respectiv nivelul B1. Totodată, legea impune ca acesta să fie emis de una din 3 autorități:

1. Universitățile din România ca urmare a echivalării sau a promovării anului de pregătire în limba română
2. Institutul cultural român (ICR)
3. Institutul limbii române

Cu alte cuvinte, nu este suficient să cunoști bine limba din familie sau cursuri, trebuie să obții și atestatul de mai sus.

Referitor la aceste modificări, există și o dispoziție tranzitorie prin care se acordă un termen de 1 an de la data intrării în vigoare a legii modificatoare pentru cei care depun dosarele pentru acordarea cetățeniei după acest moment, respectiv  până la 14 martie 2026.

Totuși, de la această obligație sunt prevăzute și câteva excepții, respectiv:

1. cei care au fost cetățeni români la un moment dat
2. persoanele de peste 65 de ani

• cine a studiat minimum 3 ani în limba română, la liceu

4. minorii incluși în dosarul de cetățenie al părintelui

Dosar „fără dubii”, Art. 12

O altă schimbare importantă este în art. 12. Aceasta aduce ca element de noutate o condiție subiectivă: pe lângă îndeplinirea tuturor condițiilor obiective pentru solicitarea cetățeniei, mai trebuie ca Autoritatea să aibă certitudinea că toate celelalte cerințe sunt întrunite. Orice îndoială poate duce la respingerea cererii. De exemplu, să presupunem că toate documentele necesare sunt depuse la dosar, dar comisia care examinează conținutul acestuia are dubii cu privire la veridicitatea unor aspecte. În această situație, ea poate respinge cererea.

Considerăm că aceste schimbări oferă ANC puteri destul de mari și incerte. Cu toate acestea, solicitanții nemulțumiți pot ataca decizia în instanță și pot aduce orice dovezi, nu doar acte de stare civilă.

Cetățenie în maxim 2 ani, Art. 15

Conform noii legi, autoritățile sunt obligate să soluționeze dosarul pentru cetățenie în maxim 2 ani. Acest termen nu exista pe legea veche, iar dosarele ajungeau să fie rezolvate în 3-4 ani sau chiar mai mult.

Termenul de 2 ani se poate prelungi cu maxim 6 luni când comisia are nevoie de lămuriri suplimentare.

Alte modificări

O noutate a legii care sigur va aduce multe probleme în practică este cea care vizează actele depuse în original, conform art. 16. Acestea trebuie să mai îndeplinească o condiție, să fie eliberate de autoritățile competente cu cel mult 2 ani înainte de depunerea cererii.

La acest moment, actele depuse puteau fi și mai vechi. Rămâne de văzut cum va fi pusă în practică această schimbare, pentru că nu toate țările pot elibera cu ușurință noi documente la cerere.

Pe de altă parte, o modificare bună a legii vizează digitalizarea dosarului de cetățenie. Aplicanții vor avea acces online la dosar (acest lucru nu era posibil în trecut) și vor putea comunica direct cu ANC, tot online. Termenul de implementare pentru acestea din urmă este 30 iunie 2026.

 Alte schimbări aduse de noua lege:

• Jurământul de credință se depune individual, iar în România vor depune doar cei care doresc să își stabilească domiciliul în România. În trecut, jurământul putea fi depus în grup, fiind mai puțină presiune pe aplicant.
• După depunerea jurământului, va fi emis un card de cetățenie, nu vom mai avea certificate de cetățenie.
• Termene stricte pentru transcrierea și obținerea primului act de identitate românesc, 1 an pentru cei domiciliați în România și 3 ani pentru cei domiciliați în străinătate.