Cum poți obține viza de nomad digital pentru România

Societatea contemporană este într-o perpetuă schimbare, care merge mână în mână cu dinamismul membrilor care o alcătuiesc. Experiența trăită în pandemie a lăsat impresia inițială că lucrurile vor lua o turnură de natură să afecteze cosmopolitismul care ne caracterizează vremurile. A părut că persoanele vor trebui să-și focalizeze spectrul de atenție de pe deschiderea oferită de integrarea internațională pe regiuni geografice ceva mai familiare și autohtone. Totuși, a fost doar o impresie, întrucât, după cum se va vedea, pandemia a dat naștere unei societăți și mai interconectate decât înainte.

Viza pentru nomazi digitali nu își are per se izvorul în pandemie întrucât existau discuții despre aceasta și înainte însă evenimentele anilor 2020-2022 au contribuit mult la avântul pe care l-a luat această instituție. În țara noastră, Legea nr. 22/2022 a modificat câteva aspecte ale O.U.G 194/2002 privind regimul străinilor în România, modificări demne de luat în seamă întrucât aduc noutăți importante.

Așadar, cine sunt acești nomazi digitali?

Ei bine, legea îi definește drept străini care sunt angajați cu contract individual de muncă la companii înregistrate în afara teritoriului României sau chiar deținători ai unei asemenea societăți înregistrate în străinătate, fiind esențial ca ei să-și poată desfășura activitatea la distanță, folosindu-se de tehnologia informației și a comunicațiilor.

Este necesar ca cetățeanul străin să nu lucreze la un angajator român, altminteri el nu ar mai putea fi considerat nomad digital. Astfel, nomadul digital își poate desfășura activitatea atât ca angajat, cât și ca freelancer. Totuși, nu se poate face o enumerare exhaustivă a activităților de această natură care pot fi prestate la distanță întrucât spectrul reprezentat de telemuncă este unul extrem de larg.

Cum poate obține un cetățean străin o asemenea viză pe teritoriul României?

Recapitulând chestiunile enumerate anterior, se poate observa că în accepțiunea legii nomazii digitali pot fi chiar turiști care călătoresc pe teritoriul României și care doresc pur și simplu să ramână aici. Condiția sine qua non este ca ei să încaseze venituri într-unul din modurile arătate mai sus, fie ca angajați, fie ca deținători ai unei societăți înregistrate în străinătate, executându-și profesia de la distanță, prin mijloace specifice tehnologiei informației și a comunicațiilor.

Mai apoi este necesar să se bifeze condiția care face referire la valoarea pecuniară a mijloacelor de întreținere pe care le realizează cetățeanul străin din activitatea sa profesională. Astfel trebuie ca străinul să obțină de cel puțin de trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză.

Să luăm lucrurile pe rând. Pentru anul 2023, valoarea salariului mediu brut pentru o lună este de 6789 lei. Practic, străinul trebuie să fi câștigat pe fiecare din ultimele 6 luni suma de 6789 lei înumțită cu trei, adică 20.367 lei. La momentul redactării prezentului material, conversia în moneda europeană este egală cu 4116 euro.

În continuare trebuie să revenim la noțiunea de viză pe care am menționat-o mai sus, reglementată de art. 49 din din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Pentru a putea sălășlui efectiv pe teritoriul României, un cetățean străin are nevoie de o viză de lungă ședere eliberată de Centrul Național de Vize din cadrul Ministerului de Afeceri externe și se obține de la ambasada statului unde locuiește cetățeanul străin. Aceasta are o perioadă de valabilitate de 90 de zile. Pentru a se putea încadra sub umbrela termenului de nomad digital străinul trebuie să obțină câștiguri de cel puțin trei ori mai mari decât salariul mediu brut lunar din România pentru perioada înscrisă în viză. Astfel, el trebuie să producă prin activitatea sa pe toată durata celor 90 de zile suma de 61.101 lei, respectiv 12.346 euro.

De ce înscrisuri au nevoie?

Odată bifată și această condiție, art. 49 alin. (2 ^1) din O.U.G. 194/2002 stabilește faptul că celor care au aplicat pentru acest gen de viză le incumbă obligația de a proba întreaga situație de fapt în care se regăsesc cu o serie de înscrisuri. Acestea pot fi:

  1. contractul individual de muncă în baza căruia își desfășoară activitatea profesională (dacă este vorba despre un cetățean străin angajat la o societate înregistrată în străinătate);
  2. un document eliberat de autoritatea unde este înregistrată societatea în care își desfășoară activitatea străinul, care trebuie să conțină informații cu privire la societate și la cei care o dețin;
  3. o scrisoare de intenție care să conțină scopul deplasării în România și detalii despre activitățile pe care urmează să le desfășoare;
  4. un document apostilat sau supralegalizat emis de autoritatea fiscală competentă prin care să se adeverească faptul că solicitantul angajat sau deținător al societății înregistrate în străinătate și-a plătit taxele și nu se află în evidențe cu fapte legate de evaziune fiscală sau alte infracțiuni economice;
  5. dovada mijloacelor de întreținere realizate prin activitatea profesională pe care o desfășoară;
  6. certificatul de cazier judiciar.

Bineînțeles, oricare document enumerat trebuie să respecte condițiile de valabilitate și să fie tradus de un traducător autorizat în limba română. La momentul expirării sale, viza de nomad digital poate fi prelungită pentru 6 luni cu ajutorul unui permis de ședere valid. Totuși, dacă un nomad digital ar dori să-și aducă familia în România invocând temeiul reunificării familei el nu va putea face acest lucru în baza vizei de nomad digital, pentru reunificarea familială fiind necesară o ședere mai îndelungată de 6 luni pe teritoriul României.

Care este regimul fiscal al nomazilor digitali?

Pentru început trebuie amintită recenta modificare a  Codului fiscal prin Legea 69/2023. Pe scurt, prin această modificare s-a stipulat că dacă nomadul digital se află pe teritoriul României pentru o perioadă de timp mai mică de 183 de zile (6 luni) pe parcursul a 12 luni consecutive atunci veniturile pe care le realizează ca urmare a exercitării activității sale profesionale nu sunt impozabile, nefiind luate în calcul pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale și pentru plata contribuțiilor asigurărilor de sănătate.

Tot în legătură cu spectrul fiscal al activității nomazilor digital trebuie menționat faptul că aceștia sunt scutiți de plata impozitului pe venit  în primele 183 de zile (6 luni) ale șederii sale în România. Practic, dacă nomadul digital are o ședere mai mică sau egală cu 183 de zile atunci el nu va fi considerat rezident fiscal pe teritoriul României. Per a contrario, dacă șederea lui depășește 183 de zile atunci va trebui să plătească taxe și impozite întocmai ca un rezident fiscal obișnuit pe teritoriul țării noastre.

Viitorul vizei de nomad digital

În concluzie, se poate observa cu ușurință faptul că procedura de obținere a unei vize de nomad digital pe teritoriul României este destul de anevoioasă și, ca o propunere pentru viitor, de lege ferenda, considerăm că Legiuitorul ar trebui să o simplifice ținând cont de faptul că birocrația și formalitatea excesivă nu sunt de actualitate într-o lume care tinde spre informări cât mai scurte și mai simpliste.

Robert Brătescu

Attorney at Law, R&R Partners Bucharest


Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații. 


Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.


Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!

Leave a comment