Știai că poți obține cetățenia română prin naturalizare dacă îndeplinești unele condiții?
Află mai multe de la avocații noștri, aici!
Ce reprezintă cetăţenia?
Cetăţenia este legătura politică şi juridică permanentă dintre o persoană fizică şi un anumit stat.
Această legătură se exprimă prin totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor reciproce dintre o persoană şi statul al cărui cetăţean este şi, mai mult, este o legătură juridică specială, reflectată pe plan extern, păstrată şi prelungită oriunde s-ar găsi persoana. Cetăţenia se poate dobândi, în principal, fie prin naştere, fie prin naturalizare.
Ce presupune fenomenul de naturalizare?
Naturalizarea intervine, cel mai adesea, ca urmare a căsătoriei dintre două persoane având cetăţenii diferite sau a şederii prelungite pe teritoriul unui alt stat decât statul de origine.
Cetăţenia unui stat se poate pierde, potrivit practicii internaţionale a majorităţii statelor, prin renunţare sau retragere. Renunţarea reprezintă o „formă amiabilă” de stingere a legăturii juridice instituite prin cetăţenie între o persoană şi un stat. Retragerea cetăţeniei apare, de regulă, ca o sancţiune şi se aplică, în general, persoanelor care au comis fapte grave împotriva statului de origine sau au obţinut cetăţenia în mod fraudulos. Legea română reglementează modalităţile de pierdere a cetăţeniei române prin retragerea ei, prin aprobarea renunţării la cetăţenie şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Dobândirea cetăţeniei prin naturalizare se realizează numai la cererea persoanei interesate şi în urma unui act al autorităţilor statului care o acordă, cu îndeplinirea condiţiilor stabilite de legile acestui stat.
Care sunt condiţiile ce trebuiesc îndeplinite în România pentru a obţine cetăţenia română prin naturalizare?
Conform Legii 21/1991 a cetățeniei romane, art. 8:
(1) Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.
Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.
Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.
Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!
- 5 diferențe între litigiu și arbitraj
- Despre mecanismul statului de drept în Uniunea Europeană
- 5 motive pentru a face afaceri în România
- Care sunt drepturile și obligațiile soților în timpul căsătoriei?
