Dreptul penal o să ajungem să îl cunoaștem în anul al II-lea de facultate, respectiv partea generală, iar partea specială a dreptului penal, în anul următor.

Cei interesați, fie studenți, fie juriști, practicieni sau orice persoană dornică să afle mai multe despre instituțiile dreptului penal, acestea se regăsesc în dispozițiile reglementate de Noul Cod Penal.

DREPT PENAL-PARTEA GENERALĂ

DEFINIȚIA DREPTULUI PENAL

              În primul rând, partea generală a dreptului penal se prezintă ca un sistem de reguli prin care se apără relațiile dintre oameni, aplicând anumite pedepse celor care reprezintă un pericol pentru ceilalți. Scopul dreptului penal e să apere valorile sociale, prin prevenire sau la nevoie, prin sancțiuni care vor fi aplicate persoanelor care săvârșesc infracțiuni.

INSTITUȚII FUNDAMENTALE (IDEILE PRINCIPALE) ALE DREPTULUI PENAL

Principalele subiecte abordate în această materie sunt։ infracțiunea, sancțiunea și răspunderea penală.

Infracțiunea vorbește despre acțiunile umane care pot vătăma alte persoane, fiind recunoscută de lege.

 Sancțiunea(pedepsele) explică faptul că orice regulă trebuie respectată conform legii, iar sancțiunea apare ca nerespectare a acesteia, reprezentând consecințe ale abaterii de la norma penală.

 Răspunderea penală, se leagă de celelalte două prin faptul că persoana răspunde personal pentru faptele pe care le-a săvârșit contrar legii, având ca subiect implicat în raportul juridic de conflict chiar statul. Acesta îl trage la răspundere pe infractor și totodată să îi aplice sancțiunea, având ca scop restabilirea și respectarea legii.

DREPT PENAL-PARTEA SPECIALĂ

Această disciplină vine ca un ajutor pentru ce se învață în anul precedent, având scopul de a facilita înțelegerea incriminărilor. Deosebirea dintre partea generală, care stabilești principii și reguli generale aplicabile dreptului penal, este faptul că partea specială arată în detaliu tipurile de infracțiuni, ca de exemplu omorul, furtul sau corupția, elemente constitutive ale infracțiunilor, cum ar fi subiectul sau obiectul infracțiunii și circumstanțele agravante sau atenuante.

Materia este împărțită pe mai multe capitole, iar două dintre ele, cele mai importante vorbesc despre infracțiunile contra persoanei și infracțiunile contra patrimoniului.

              Primul capitol, care se referă la infracțiunile contra persoanei prezintă omuciderea cu toate tipurile ei, cum ar fi omorul (art. 188 C. Pen.), care se definește ca fiind uciderea cu intenție a unei persoane. Se mai aduce în vedere și omorul calificat, fiind tot o variantă de omor care se pedepește mai aspru deoarece cuprinde anumite elemente circumstanțiale. Aceste elemente agravante pot fi omorul cu premeditare, din interes material, uciderea soțului sau a unei rude apropiate sau omorul în public, acesta este reglementat la articolul 189 din Codul Penal. Totodată, în materia omuciderii se aduce în discuție și pruncuciderea, care este omorul fătului de către mama aflată într-o stare de tușburare psihică, imediat după naștere (art. 177 C. Pen.). Tot la acest capitol, se vorbește și despre uciderea din culpă(192 C. Pen.).

              Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății reprezină al doilea capitol și incriminează toate faptele de lovire și alte violențe, cum ar fi vătămarea corporală (art. 194 C. Pen.) sau violența în familie (art. 199 C. Pen).

              Există multe infracțiuni care sunt regăsite în Codul Penal։ lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, hărțuirea, traficul de persoane, supunerea la muncă forțată sau obligatorie, exploatarea cerșetoriei, violul, violarea de domiciliu, furtul, pirateria, înșelăciunea, nedenunțarea, evadarea, luarea și darea de mită, delapidarea și multe altele.

              Totodată infracțiunile contra patrimoniului reprezintă toate infracțiunile care au ca obiect o valoare materială, cu excepție distrugerea din culpă. Sunt acele fapte care aduc atingere patrimoniului persoanei. În această materie intră furtul, abuzul de încredere, tâlhăria și alte teme conexe.

CONCLUZII

În concluzie, studiul dreptului penal este o etapă esențială pentru viitorii juriști. Prin aprofundarea diferitelor categorii de infracțiune și a elementelor constitutive ale acestora, dar și a principiilor generale, studenții dobândesc competențe esențiale pentru încadrarea juridică a faptelor, dar și pentru a proteja valorile sociale.

Această disciplină contribuie și la formarea unei perspective etice, fiind important și pentru prevenirea și sancționarea comportamentelor periculoase.

Zăvoi Maria-Elena-Bianca

Legal intern R&R Partners