Momentul nașterii controlului jurisdicțional al legilor în România confirmă ceea ce, încă din 1803, a fost demonstrat în Statele Unite ale Americii – faptul că aceasta are o determinare politică. Privind orice nesocotire a legii ca pe un abuz de drept, judecătorul s-a opus întotdeauna depășirii puterii de legiferare pe care Parlamentul o consideră uneori nelimitată.
Având în vedere situația actuală a întregii lumi, se poate observa o creștere a interesului cetățenilor față de activitatea Curții Constituționale, prilej ideal de a contura un prim-plan istoric al acesteia, precum și a trasa principalele atribuții.
Ce este Curtea Constituțională și când a apărut?
Curtea Constituțională reprezintă unica autoritate de jurisdicție constituțională din România, fiind independentă de orice altă autoritate publică.
1912 – Procesul tramvaielor
Totul începe cu hotărârea municipalității București de a construi în capitală o rețea modernă de tramvaie electrice în locul vechii rețele de tramvaie trase de cai. În vederea începerii acestui proiect, în data de 14 aprilie 1909 a fost votată o lege care să permită înființarea unei societăți însărcinată cu executarea lucrărilor și cu exploatarea rețelei. Statutul acesteia a fost redactat de către municipalitate și a înscris societatea la Tribunalul de Comerț sub numele de „Societatea de Tramvaie București”.
Societatea părea a fi încununată cu succes, întinzându-se deja pe o lungime de 15 kilometri, când, în urma unei schimbări politice- Guvernul liberal a fost înlocuit de unul conservator, condus de Petre Carp – Bucureștiul a avut un nou consiliu municipal și un nou primar, care nu era tocmai încântat de succesul societății. În urma unei contestări abuzive alături de noul Guvern, au fost retrase autorizațiile și aprobările, mișcare care ascundea un interes politic. Acesta este momentul care a marcat întreaga evoluție ulterioară a controlului legilor în România.
“Răsunetul” Societății tramvaielor
Doctrina s-a pronunțat cu majoritate asupra dreptului puterii judecătorești de a controla constituționalitatea legilor. Conform eminentului profesor de drept public, Constantin C. Dissescu: “nerecunoscând tribunalelor dreptul de a se pronunța asupra constituționalității, se permite violarea principiului diviziunii puterilor, căci se lasă în vigoare o lege neconstituțională, confundandu-se legislativul cu puterea constituantă”.
1938 – Constituții interbelice
Consacrarea în Constituțiile din 1923 și 1938 a controlului de constituționalitate exercitat de instanța supremă. În acea perioadă, Curtea de Casație și Justiție deținea dreptul de a judeca neconstituționalitatea legilor, precum și de a le declara inaplicabile.
1965 – Constituții comuniste
Regimul comunist a creat o camuflare aproape credibilă în ceea ce privește controlul constituționalității legilor. Spre exemplu, conform Constituției din 1965, puterea legiuitoare era cea care exercită acest control.
1991 – Prima constituție după ’89
Fiind prima Constituție democratică, a prevăzut înființarea „în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Constituției” (art.152) a unei Curți Constituționale.
iunie 1991 – Înființarea Curții Constituționale
După revoluția din `89, experții și doctrinarii au început lucrările pentru elaborarea unei noi Constituții. După mai bine de un an de modificări și propuneri, în data de 30 iunie 1992, Curtea Constituțională a pronunțat primele sale decizii.
Care sunt atribuțiile Curții Constituționale?
- Se pronunță asupra constituționalității legilor, a regulamentelor Parlamentelor, a tratatelor sau a acordurilor internaționale.
- Se pronunță cu privire la conflictele de natură constituțională dintre autoritățile publice.
- Hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele.
- Confirmă rezultatele alegerilor prezidențiale și veghează la respectarea procedurii pentru aceste alegeri.
- Constată existența împrejurărilor care cer un Președinte interimar și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului.
- Dă aviz consultativ pentru propunere de suspendare din funcție a Președintelui României.
Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.
Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.
Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!
- Cum să îți schimbi legal angajatorul din România ca cetățean străin?
- Pot lucra în timpul studiilor în România?
- Moștenirea legală în România
- Cum poți obține viza de nomad digital pentru România?
