Cunoști istoria constituției României? Știai că am avut o constituție și cu mai bine de 100 de ani în urmă? Află mai multe de la avocații noștri, mai jos!
În anul 2023, România marchează un moment istoric deosebit: 100 de ani de la adoptarea, promulgarea și intrarea în vigoare a Constituției României Întregite. Această aniversare este un prilej de reflecție asupra unui eveniment de o importanță covârșitoare în istoria constituțională a țării noastre. Curtea Constituțională a României a hotărât în unanimitate să declare anul 2023 „Anul Centenarului Constituției României Întregite”, subliniind astfel semnificația unică a adoptării Constituției din 1923 și contribuția sa la consolidarea statului național unitar român.
Constituția din 1923 și contextul istoric
Adoptarea Constituției din 1923 a reprezentat un moment semnificativ în istoria României, ilustrând dorința profundă de unitate națională și de consolidare a democrației. „În acest moment istoric,” așa cum sublinia Ion I.C. Brătianu, lider al Partidului Național Liberal, „suntem martorii realizării visului nostru de secole: unirea tuturor românilor sub aceeași Constituție.” Cu adoptarea acestei constituții, România a intrat într-o nouă eră de stabilitate constituțională și dezvoltare democratică.
Ea a servit drept punct de continuitate și stabilitate constituțională într-un context complex în care harta teritoriului românesc a fost redesenată. Această evoluție a început în 1864, odată cu implementarea Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris. Constituția din 1923 a fost elaborată în contextul unor evenimente istorice excepționale care au afectat Europa și a reflectat influențele ideologice ale liberalismului vremii. Această lege fundamentală a reușit să înglobeze cu succes elemente constituționale naționale cu viziuni europene contemporane.
Continuitate și contribuție în istoria constituțională
De-a lungul unei perioade de 15 ani, Constituția din 1923 a reprezentat un element de continuitate, fiind aplicată în mod consecvent pe întreg teritoriul României. Reintroducerea sa pentru 3 ani, după o discontinuitate de peste 6 ani, într-o Românie afectată de consecințele celui de-al Doilea Război Mondial, a relevat viabilitatea sa în ceea ce privește ideile și valorile democratice pe care le promova.
Din această cronologie a evenimentelor se detașează incompatibilitatea sa conceptuală cu regimul autoritar instaurat în 1938 sau cu regimul totalitar instaurat în 1948 și, în consecință, odată cu instaurarea acestora, legea fundamentală a trebuit să fie abrogată, devenind astfel un reper al istoriei constituționale românești.
Consolidarea statului național unitar
Unul dintre principalele merite ale Constituției din 1923 a fost capacitatea sa de a consolida identitatea națională românească și de a asigura coeziunea și coerența sistemului juridic național în fața diversității considerabile a normelor juridice și a opiniilor privind organizarea puterii de stat. Acest document a jucat un rol esențial în armonizarea și unificarea sistemelor juridice existente în Basarabia, Dobrogea, Bucovina și Transilvania, contribuind astfel la funcționarea eficientă a statului român.
Prevederi-cheie ale Constituției din 1923
Constituția din 1923 a introdus dispoziții esențiale cu privire la caracteristicile statului, organizarea și funcționarea puterilor statului, sistemul electoral, organizarea financiară, armată și administrativă și a fundamentat principiul votului universal, egal, direct și secret. Totodată, a acordat prioritate interesului public în detrimentul celui individual și a consolidat prerogativele legislativului în raport cu cele ale monarhului și a proclamat valorile libertăților cetățenești în spiritul unei democrații mature.
Constituția a subliniat cu fermitate caracterul național, unitar și indivizibil al Regatului României, contracarând eventualele tendințe separatiste.
Constituția din 1923 a fost prima care a introdus în istoria constituțională a României „dreptul de a judeca constituționalitatea legilor și a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrarii Constituțiunii” prin articolul 103. Acest principiu a fost preluat și dezvoltat ulterior în constituțiile ulterioare și a devenit o parte esențială a sistemului juridic românesc. Curtea Constituțională a României, înființată în 1992, are acum rolul de a exercita acest drept și de a asigura respectarea constituției în toate domeniile.
Principiile și valorile promovate în Constituția din 1923, cum ar fi statul de drept și separația puterilor, au continuat să fie puncte de referință în dezvoltarea României ca stat de drept. Ele au fost consolidate în constituțiile ulterioare, inclusiv în Constituția din 1991, care este actuala lege fundamentală a țării.
Semnificația durabilă a Constituției din 1923
Constituția din 1923 a reprezentat un reper esențial în dezvoltarea constituțională a României. A cristalizat o conștiință națională puternică, a asigurat coeziunea națională și a rămas un simbol al democrației și al unității naționale în istoria României, chiar și după abrogarea sa. Astfel, în 2023, sărbătorim nu doar o aniversare, ci și moștenirea valoroasă a acestei Constituții, care a sculptat istoria constituțională a țării noastre.
Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.
Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.
Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!