Ce învățăm la Teoria Generală a Dreptului în facultate?

Primul an ca student în cadrul unei facultăți de drept se remarcă adesea a fi atât o provocare, cât și o experiență unică, formatoare. Noutatea disciplinelor studiate și a mediului academic poate fi inițial dificil de gestionat, cu precădere prin prisma conceptelor, uneori abstracte și nefamiliare, ce sunt studiate, înțelese și ulterior învățate cu temeinicie de orice proaspăt student aspirant la a deveni un profesionist al dreptului.

În conturarea acestor noi noțiuni, Teoria generală a dreptului, ca una dintre primele discipline studiate în materie juridică, are un rol principal, fiind știința ce are ca obiect dreptul în ansamblul său și care reprezintă ghidul comun de înțelegere al tuturor ramurilor de drept, prin explicarea elementelor comune referitoare, de exemplu, la normă sau la raportul juridic în general.

Dintr-o perspectivă concretă, următoarele noțiuni se remarcă a fi obiectul de analiză principal al științei juridice anterior menționate și, totodată, răspunsul la întrebarea presantă cu care fiecare nou student se confruntă: Ce învățăm la Teoria generală a dreptului în facultate?

Definiția dreptului, filosofia dreptului, apariția dreptului, drept obiectiv vs subiectiv, factorii de configurare

În primul rând, va fi definit însuși termenul de drept, alături de accepțiunile sale, dreptul obiectiv și cel subiectiv, de ceea ce reprezintă știința dreptului și rolul acesteia în societate, filosofia dreptului și cum trebuie să fie acesta adaptat la societate, dar și cum o transformă, în funcție de factori sociali, culturali, istorici, de mediu și nu numai. Pentru ca procesul de înțelegere să fie unul complet, o scurtă prezentare istorică, în speță apariția dreptului, odată cu societatea, este conturată prin prezentarea, de exemplu, a Codului lui Hammurabi, al lui Manu, a Legii celor XII Table ori a Codurilor Caragea și Calimach.

Principii, funcții și ramuri de drept

Principiile dreptului, anume ideile călăuzitoare fundamentale, cele comune mai multor ramuri de drept român sau aplicabile individual unei ramuri, funcțiile directoare ce ghidează aplicarea normativă, precum și o clasificare a ramurilor sunt de asemenea regăsite în orice carte de Teoria generală a dreptului.

Izvoarele dreptului

Realitățile sociale, sursele ce determină legiuitorul a adopta o anumită prevedere legală constituie izvorul material al dreptului ce, alături de izvorul formal, anume forma concretă  în care prevederea se constituie, reprezintă cele două accepțiuni ale ideii de izvoare de drept, ulterior studiate. Teoria generală își propune să demonstreze de ce, în România, doctrina și jurisprudența nu sunt izvoare de drept (prin excepție, fiind izvoare recursurile în interesul legii, hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, jurisprundența CJUE sau a Curții Constituționale a României), ci actele normative ori cutuma.

Norma juridică, raportul juridic, răspunderea juridică

Raportându-se la esența dreptului, Teoria generală a dreptului își îndreaptă atenția către norma juridică, trăsăturile sale (caracterul general și impersonal, tipic, obligativitatea și implicația unui raport intersubiectiv), structura sa (ipoteza, dispoziția, sancțiunea) și clasificarea și interpretarea acesteia, precum și asupra raportului juridic (alcătuit din subiecte, conținut și obiect) și a răspunderii juridice în sarcina celor ce încalcă normele legale, formele acesteia și eventualele cauze care o înlătură.

Legiferarea, aplicarea legii, principii de tehnică legislativă – criza legii contemporane

Fiind esența oricărui sistem juridic, legiferarea, mai exact procedura prin care sunt adoptate actele normative de către Parlament și ulterior promulgate de către Președinte, este de asemenea abordată de Teoria generală a dreptului într-o manieră detaliată, în coroborare, pe de o parte, cu posibilitatea contestării la Curtea Constituțională, prin obiecție de neconstituționalitate, anterior intrării sale în vigoare, a unui text de lege și, pe de altă parte, cu principiile de tehnică legislativă ce asigură rigoarea, corectitudinea gramaticală și respectarea structurii normative.

Rolul capitolului este, într-o bună măsură, inclusiv de a atenționa asupra problemelor actuale privind criza legii contemporane, tradusă prin diminuarea respectului față de lege, interferența excesivă a Guvernului în legiferare, bulimie legislativă și dificultatea, inclusiv a juriștilor, de a cunoaște frecventele modificări  ale legii. Nu sunt uitate nici informațiile referitoare la aplicarea legii în timp (intrarea și ieșirea din vigoare), în spațiu sau asupra persoanelor.

Având toate acestea în vedere, însă, precum și complexitatea disciplinei ca urmare a modului abstract în care se prezintă, nu este mai puțin adevărat faptul că înțelegerea ei se realizează treptat, prin studiu continuu și prin oferirea unei forme concrete noțiunilor, cu ajutorul învățării disciplinelor de drept substanțial, asemenea dreptului civil, ce pot constitui un adevărat exemplu de aplicare practică a conceptelor prezentate în cadrul Teoriei generale a dreptului.

Ruxandra Ștefania Grăjdan

Legal Intern R&R Partners Bucharest


Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații. 


Nu uitați să vă abonați la canalul nostru de YouTube, unde se postează lunar conținut nou și actualizat pe diverse teme de actualitate.


Fii la curent cu ultimele articole de pe blog!

Leave a comment