Constituția României reprezintă legea fundamentală a statului, care definește structura acestuia, garantează drepturile și libertățile oamenilor, dar stabilește și obligațiile cetățenilor și reglementează relațiile dintre instituțiile statului.

De-a lungul anilor, România a adoptat mai multe constituții, fie totalitare (1948, 1952, 1965), fie autoritare (1938), fie democratice (1866, 1923, 1991), însă în ziua de astăzi, România funcționează după Constituția democratică din 1991, adoptată după căderea regimului comunist și revizuită în 2003 pentru a se conforma normelor Uniunii Europene.

Care sunt principiile fundamentale ale Constituției României?

Principiile stabilesc cadrul legal pentru organizarea instituțiilor, protejează drepturile cetățenilor și mențin echilibrul între puterile statului, astfel cele mai importante principii pentru un stat democratic sunt separarea puterilor în stat: puterea legislativă este deținută de Parlamentul bicameral (Camera Deputaților și Senat), puterea executivă este exercitată de Guvern și Președinte, iar puterea judecătorească este îndeplinită de Instanțele judecătorești; suveranitate națională: puterea aparține poporului, iar statul trebuie să acționeze conform legii.

În România, suveranitatea națională este consacrată în Constituție, iar poporul o exercită prin reprezentanții aleși în instituțiile democratice (Parlament, Guvern, Președinte); drepturi și libertăți cetățenești: dreptul la viață, dreptul la liberă exprimare, dreptul la sănătate, dreptul la proprietate etc.

Care sunt rolurile Constituției României?

Rolul principal al Constituției României este menținerea echilibrului în societate prin reglementarea organizării statului și a separației puterilor în stat, prevenind abuzurile de putere ale instituțiilor, însă un alt rol al acesteia este stabilirea cadrului juridic, astfel toate instituțiile statului trebuie să funcționeze conform prevederilor constituționale.

De asemenea, Constituția protejează drepturile și libertățile cetățenești pentru a asigura o societate democratică în care se oferă fiecărei persoane securitate, respect și oportunități egale.

Constituția Română și Uniunea Europeană

Faptul că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 a avut un impact semnificativ asupra legislației României, în special a Constituției, astfel aceasta a fost revizuită în 2003, recunoscând prioritatea supremației drepturilor Uniunii Europene în fața legislației naționale prin articolul 148 (Integrarea în Uniunea Europeană) din Constituție, care prevede că, în urma aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii și ale altor reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Chiar dacă, dreptul Uniunii Europene are prioritate în domeniile sale de competență, acest principiu nu afectează suveranitatea și supremația Constituției Naționale.

Care este impactul Constituției Române asupra societății românești?

Impactul Constituției României asupra societății românești constă în organizarea și funcționarea societății, stabilind regulile fundamentale care guvernează statul și relațiile dintre cetățeni și autorități. Prin normele sale, aceasta oferă un cadru stabil pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor, contribuind astfel la menținerea echilibrului social și juridic.

De asemenea, Constituția definește mecanismele prin care puterea este distribuită și limitată, prevenind concentrarea excesivă a autorității și asigurând transparența instituțională. În același timp, aceasta influențează direct viața oamenilor, protejând libertățile individuale și garantând accesul egal la oportunități și resurse. Fiind o lege fundamentală, Constituția evoluează odată cu societatea, adaptându-se prin modificări legislative pentru a răspunde noilor provocări și nevoi ale cetățenilor.

                                                                                                                             Nichiforescu Carla-Maria

Legal Intern R&R Partners