Este foarte important să se cunoască ceea ce se va întâmpla cu bunurile pe care o persoană le deține după decesul său, în așa fel încât potențialii moștenitori să știe despre regulile pe care trebuie să le urmeze după acest eveniment nefericit. Există mai multe tipuri de moșteniri, însă ne vom opri la conceptul de moștenire legală.

Care este diferența dintre o moștenire legală și o moștenire testamentară?

Moștenirea testamentară se raportează la momentul în care persoana decedată (defunctul) a întocmit un testament până în momentul decesului, adică un document în legătură cu bunurile pe care le-a deținut și cu regimul pe care dorește să le aibă după deces. Pe de altă parte, moștenirea legală se referă la faptul că defunctul nu a scris un testament raportat la modalitatea de împărțire a propriei averi.

În România, regula este reprezentată de moștenirea legală și discutăm doar în mod exceptional despre cea testamentară.

Care sunt categoriile de moștenitori?

Există mai multe clase de moștenitori:

Clasa întâi: descendenții (de exemplu, copii, nepoți, strănepoți)
Clasa a doua: ascendenții privilegiați (adică tatăl și mama defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, inclusiv descendenții acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv – adică nepoții de frate și soră ai defunctului și copiii acestor nepoți)
Clasa a treia: ascendenții ordinari (de exemplu, bunici, străbunici)
Clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri primari, unchii/mătușile mari – frații sau surorile bunicilor defunctului)

Cum se împarte o moștenire?

Trei principii ghidează modul de împărțire a moștenirii, în România:

Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali

Clasele prezentate mai sus au o ordine prestabilită de către legiuitor. Așadar, în ipoteza în care există persoane din clasa întâi ce pot veni la moștenire, nu va mai avea relevanță dacă există moștenitori în celelalte clase. Moștenirea se va împărți direct între aceștia și soțul supraviețuitor.

Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă

Când există o clasă care va veni la moștenire, iar în interiorul clasei există mai mulți moștenitori, va trebui să se stabilească cine are gradul cel mai apropiat față de persoana decedată, defunct.

De exemplu, dacă există un copil și un nepot, copilul va fi rudă de grad 1, iar nepotul de grad 2, are prioritate copilul și va împărți moștenirea cu soțul supraviețuitor.

Principiul egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire

În interiorul clasei, avem trei copii, un nepot și un strănepot. În funcție de gradul de rudenie, cei trei copii vor veni la moștenire, împreună cu soțul supraviețuitor, iar copiii vor primi cote-părți egale.

Dacă doriți să adresați mai multe întrebări sau aveți nevoie de o consultație juridică, ne puteți contacta la office@rrpb.ro sau accesați site-ul nostru www.rrpb.ro pentru mai multe informații.