Ce reprezintă drepturile fundamentale cetățenești?

         Orice drept prespune, în aceeași măsură, o serie de libertăți, dar și o multitudine de obligații, menite să asigure respectarea acestor drepturi de către ceilalți membri ai societății.

         În plus, limitările care intervin în structura unor drepturi sunt mijloace prin care se poate asigura o conduită conformă cu cadrul legislativ existent, dar și în raporturile sociale, prevenindu-se astfel, încălcarea abuzivă a drepturilor fundamentale aparținând celorlalți cetățeni.

Clasificarea drepturilor și libertăților fundamentale

       Latura eliberatoare a drepturilor se evidențiază potrivit criteriului conținutului drepturilor și libertăților fundamentale care se clasifică în:

• Inviolabilități – dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică;
• Drepturi și libertăți social-economice și culturale – dreptul la învățătură, accesul la cultură, dreptul la muncă și la protecția socială a muncii, dreptul la moștenire;
• Drepturi exclusiv politice – dreptul de vot și dreptul de a fi ales;
• Drepturi şi libertăți social-politice – libertatea de exprimare, dreptul la informație, libertatea întrunirilor, dreptul la asociere și secretul corespondenței;
• Drepturi garanții – dreptul de petiționare și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Sunt drepturile mijloace eliberatoare?

           Declarația Universală a Drepturilor Omului accentueză ideea conform căreia drepturile reprezintă, cu precădere, un mijloc eliberator și mai puțin constrângător, ceea ce se evidențiază în art. 1, care proclamă egalitatea între cetățeni: “Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi.”

           Astfel, drepturile constituie un mijloc eliberator prin prisma prerogativelor pe care le conferă cetățenilor, însă există și excepții de la această regulă, dar care trebuie prevăzute în mod expres de lege.

Sunt drepturile mijloace constrângătoare?

               În ceea ce privește latura constrângătoare a drepturilor și libertăților fundamentale,  apreciem că drepturile prevăd și anumite limitări, însă care nu primează în raport cu posibilitățile și facultățile nenumărate pe care acestea ni le oferă. Constrângerea se materializează în anumite limitări, expres prevăzute de lege și de Constituție, menite să prevină exercitarea în mod abuviz a acestor libertăți.

          Spre exemplu, art. 27 din Constituția României prevede că: „Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.”, dar există și o limitare a acesui drept în ceea ce privește înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane, moment în care pătrunderea în domiciliul altei persoane, fără acordul acesteia, este perrmisă. 

Concluzie

           În concluzie, drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt esențiale pentru asigurarea unei societăți echitabile și protejate.

           Acestea sunt atât mijloace eliberatoare, care garantează libertăți fundamentale, cât și mijloace constrângătoare, care permit limitarea unor drepturi în scopul protecției ordinii publice și a drepturilor altor cetățeni.

Andreea-Cosmina Constantin

Legal Intern R&R Partners